DREPTUL LA EDUCAŢIE ÎN SOCIETATEA MODERNĂ - Rezumat articol

DREPTUL LA EDUCAŢIE ÎN SOCIETATEA MODERNĂ

                                                  Rezumat articol

                                     Prof.pentru înv.primar  GODJA ADINA VERONICA

                                Şcoala cu cls.I-VIII Onceşti, jud.Maramureş

Un învăţământ cu adevărat democratic trebuie să dea satisfacţie tuturor categoriilor de elevi, de la cei cu cerinţe educative speciale şi până la cei cu aptitudini superioare în domeniile intelectuale, artistice, sportive etc. Atributul de democratic este dat de capacitatea sistemului de Învăţământ de a crea condiţiile activizării tuturor predispoziţiilor şi posibilităţilor, mai mari sau mai mici, purtate de copii.

În orice grup şcolar, se structurează norme de excelentă şi de ierarhizare ale subiecţilor.

În funcţie de predominanta unor aptitudini, se poate avansa o tipologie a copiilor supradotaţi. Se vor distinge, astfel, următoarele tipuri de indivizi  :

Copii cu „aptitudini academice" sau şcolare, caracterizaţi prin succesul în activitatea de învăţare, prin uşurinţa operării cu noţiunile abstracte şi a formulării generalizărilor, prin rapiditatea însuşirii cunoştinţelor, în special teoretice.

Copii cu „aptitudini creatoare", caracterizaţi prin capacitatea de a produce ceva nou fată de stadiul lor de cunoştinte.

Copii cu „aptitudini ştiinţifice", caracterizaţi prin capacitatea de observare, prin raţionament logic şi prin uşurinţa cu care folosesc calculele şi simbolurile, prin ingeniozitatea asocierii cunoştinţelor.

Copii cu „aptitudini artistice", caracterizaţi prin capacitatea creatoare de a imagina şi organiza simboluri, forme, modele, culori şi sunete, de a crea prin aceste mijloace o impresie estetică.

Copii cu „aptitudini tehnice", caracterizaţi prin capacitatea deosebită de folosire şi de invenţie a unor obiecte tehnice; prin aptitudinea de a înţelege mecanica la un nivel teoretic, nu numai practic, de a rezolva probleme tehnice, de a sesiza relaţiile spaţiale.

Copii cu „aptitudini de conducere", caracterizaţi prin capacitatea de a-i călăuzi şi îndruma pe alţii, de a-i convinge şi antrena, prin însuşiri de personalitate precum tactul, curajul, puterea de abstracţie, ca şi printr-o evidentă inteligentă combinativă.

Copii cu „aptitudini sociale" (altele decât cele de conducere), caracterizaţi prin capacitatea de formare a relaţiilor umane, prin competentă socială, prin facilitate psihomotorie.

In perspectiva educaţiei copiilor supradotaţi se poate recurge la mai multe strategii. Psihopedagogii care se ocupă de acest domeniu au identificat mai multe modalităţi şi forme concrete de educaţie.

În perspectiva perfectării acţiunilor şi principiilor invocate, în învăţământul românesc s-au adoptat decizii legislative importante. Astfel, recunoscându-se însemnătatea tinerilor capabili de performanţe (TCP) în ansamblul resurselor naţionale s-a înfiinţat recent CETCP ( Centrul de Excelenta pt Tinerii Capabili de Performanta, ca o structură responsabilă de crearea şi asigurarea condiţiilor optime de dezvoltare a acestora pe durata şcolarizării, în perspectiva valorificării integrale a potenţialului creator al acestor categorii de elevi. Activitatea CETCP se desfăşoară în cadrul unei unităţi centrale integrate în structura MEC şi în unităţi din teritoriu dispuse după criteriul geografic şi al centrelor universitare care îi sprijină acţiunile

Fiecare scoalä care doreşte sa fie deschisä si flexibila, prin aplicarea principiilor incluziunii, trebuie sa demonstreze, prin managementul pe care il propune, urmätoarele :

intetegerea realä si recunoaşterea incluziunii ca o parte a politicilor de egalizare a şanselor persoanelor cu cerinţe speciale, si nu ca o simpla plasare a copiilor impreunä ;

-     recunoaşterea legäturilor dintre educaţia incluzivä si valorizarea diversitätii umane prin promovarea unui etos şcolar care valorizeazä toţi copiii si familiile lor ;

-     favorizarea unui climat de sprijin flexibil oferirea unor räspunsuri adecvate cerinţelor individuate prin oferta educationalä a scolii ;

-     susţinerea implicării comunităţii locale in dezvoltarea programelor si a ofertelor educaţionale pentru toate categoriile de elevi din scoalä ;

-     favorizarea accesului personalului didactic la ocazii de dezvoltare profesional care sa susţină/sprijine dezvoltarea practicilor incluzive.

Scoala incluziva pune in centrul atenţiei sale persoana umanä ca fiintä originala, unicä si irepetabila, accentuând ideea ca in fiecare societate exista personalităţi, grupuri diferite, motivaţii, raţiuni si puncte de vedere diferite.

In opinia mai multor autori, promovarea educaţiei incluzive/integrate in şcolile din sistemul de invätàmant trebuie sä aibă la baza următoarele principii-cadru :

-  toţi elevii au dreptul sa participe la toate activităţile incluse in programa şcolilor obişnuite ;

-  in timpul programului şcolar, personalul didactic si de specialitate se va implica direct in susţinerea pe toate căile a integrării maximale a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale ;

- şcoală va trebui, printr-o serie de schimbäri radicale in domeniul curricu-lumului, sa vina in întâmpinarea tuturor cerinţelor educaţionale ale elevilor, fara a leza demnitatea si personalitatea acestora ;

In condiţiile educaţiei incluzive, clasele/grupele de elevi vor include copii apropiaţi ca vârsta si nivel de experienta socioculturalä.

Aplicarea acestor principii in practica scolii pentru diversitate presupune, din partea personalului didactic si de specialitate, o serie de calitäti, cum ar fi :

- sa aibä responsabilitatea recunoaşterii nivelului de competenta profesionalä si dorinţa de perfecţionare a capacităţilor de lucru in condiţiile educaţiei integrate si ale scolii incluzive;

- sä manifeste o atitudine critica si constructivä, prin propuneri concrete si realiste, in sprijinul includerii copiilor cu cerinţe educative speciale in clasele unde îşi desfäsoara activitatea ;                                        - sä demonstreze o implicare totala in procesul didactic, astfel încât sa satisfacă într-o măsură cat mai mare cerinţele educaţionale ale elevilor din clasa ;                                                                                                 - sa trateze elevii cu demnitate si respect si sä dea dovada de consideraţie fata de situaţia particularä in care se afla copiii cu cerinţe educative speciale ;                                                                                                  - sa aibă convingerea ca educaţia integrate si şcoala incluziva presupun cu necesitate activitatea in echipe de specialişti (profesori, educatori, profesori de sprijin, consilieri şcolari, asistenţi sociali, psihopedagogi specializaţi in activităţi cu diferite categorii de copii cu cerinţe speciale).        

Bibliografie

1. Cucoş Constantin  – Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000
2. Gherguţ Alois – Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice, Editura Poliorom, Iaşi, 2005
3. Gherguţ Alois – Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie, Editura Polorom, Iaşi, 2006
4. Ionescu Miron, Radu Ioan – Didactica modernă, Editura Dacia Cluj, 2004