Rolul jocurilor de mișcare în invățământul preșcolar și primar
20.05.2015 02:53Rolul jocurilor de mișcare în invățământul preșcolar și primar
Godja Adina Veronica,prof.înv.primar
Școala Gimnazială Oncești,Maramureș
,,Arta educaţiei ,nu este altceva decât cunoaşterea mijloacelor potrivite pentru a forma corpuri mai robuste şi mai puternice, spirite mai luminate şi suflete mai virtuoase.’’
HELVETIUS
.Sunt binecunoscute influențele pozitive pe care le au practicarea exercițiilor fizice și sportului încă de la vârste cât mai fragede. Miscările copiilor de vârstă preșcolară derivă dintr-o necesitate reală. Activitățile lor motorii sunt necesare nu doar pentru dezvoltarea fizică, dar și pentru evoluția intelectului.
Controlul respirației, descoperirea independenței și a interdependenței fiecărei părți a corpului, deosebirea între stânga și dreapta, recunoașterea secvențelor spațio-temporale sunt etape fundamentale pentru a se înțelege pe sine și lumea înconjurătoare. Cunoașterea propriului corp este indispensabilă pentru că micuții să poată acționa și cerceta pentru a cunoaște ceea ce este în jurul lor. Toate acestea sunt elemente importante în dezvoltarea inteligenței în dezvoltarea psihologică și afectivă. Prin practicarea unui sport, copilul are ocazia să combine diverse comportamente pe care cu greu le-ar fi putut face în alt context.
Ca obiect de studiu, educația fizică și sportul urmărește dezvoltarea armonioasă a organismului, îmbunătățirea stării de sănătate, creșterea indicilor morfo-funcționali, înarmarea cu cunoștințe, priceperi și deprinderi motrice cât mai variate, la formarea caracterului și profilului moral al elevului exprimate prin voința, curaj, spirit combativ, stăpânire de sine, punctualitate, respectul adversarului, etc.. Educația fizică și sportul școlar reprezintă activități de interes major, având în vedere sarcinile și obiectivele ce le revin în procesul instructiv-educativ. Elevii care știu să îmbine în mod judicios eforturile intelectuale cu cele fizice au indici funcționali superiori si o capacitate sporită de muncă. Reforma sistemului de învățământ din Romania a generat și la nivelul disciplinei „Educație fizică și Sport” schimbări importante în plan conceptual, metodologic și organizatoric, pe cicluri curriculare, cu finalități și obiective proprii. La absolvirea ciclului primar, principalele finalități pe care le urmareste educația fizica sunt:
1. Menținerea stării optime de sănătate și creșterea capacității de adaptare la factorii de mediu. De-a lungul celor 4 ani de scolarizare, elevul trebuie să afle de la învățatorul său și să acționeze sub îndrumarea acestuia la acumulare de cunoștințe, la formarea de deprinderi si obisnuințe referitoare la:
- semne obiective și subiective ale stării de sănătate;
- reguli de igienă personală;
- cauze care pot genera accidente;
2. Influențarea evoluției corecte și armonioase a organismului
- planse care ilustrează coloana vertebrală și deviațiile ei;
- învățarea elevilor să-și determine pulsul și frecvența respirației;
- posibilitatea de măsurare periodică a greutății și înălțimii;
- să realizeze constant momentul de educație fizică pe parcursul programului școlii
- să recomande permanent menținerea poziției corecte;
- împreună cu părinții să urmărească un regim corect de alimentație;
3. Dezvoltarea calităților motrice de bază:
- viteza;
- îndemânare;
- rezistența;
- forța;
4 Consolidarea deprinderilor motrice de bază, care sunt solicitate frecvent în acțiuni curente (locomoție, profesie, gospodărie)
- mers;
- alergare;
- sărituri;
- aruncare;
- prindere;
5. Consolidarea deprinderilor motrice aplicativ-utilitare
- echilibru;
- târâre;
- cățărare;
- coborâre;
- escaladare;
- tracțiune;
- impingere;
- transport de obiecte;
6. Formarea deprinderilor sportive elementare - Sunt deprinderi cu structuri simple care aparțin unor probe și ramuri de sport accesibile elevilor din învățământul primar. Ele au menirea de a-i invita pe copii în practicarea unor sportur i:
a) atletism
- alergarea de viteză cu start de jos;
- săritura în lungime cu elan, procedeu ghemuit;
- alergarea de durată în tempo moderat;
b) gimnastică acrobatică
- cumpăna;
- podul de jos;
- stând pe omoplați;
- rulări;
- rostogoliri,
c) minijocuri sportive
- pase;
- prindere,
- pasare;
- dribling;
- depăsire;
- marcaj – demarcaj;
- așezare în teren;
7. Practicarea independentă a exercițiilor fizice și a diferitelor sporturi
8. Manifestarea echilibrată a spiritului de echipă și de întrecere. - Pornind de la acestea fiecare educatoare și învățătoare trebuie să își planifice conținutul în mod obiectiv și nu formal în funcție de condițiile concrete în care își desfasoară activitatea (colectiv de copii, baza materială, condiții climaterice). Proiectarea didactică, reflectă modul în care cadrul didactic Concepe realizarea obiectivelor de referință pentru fiecare clasă, având un caracter personalizat, studiind bine programa, repartizând unitățile de învățare pe lecții, selectând unitățile de învățare pe lecții, selectând probele și instrumentele de evaluare.
Recomandări legate de desfășurarea activităților de educație fizică și sport la ciclurile prescolar si primar :
• Să se desfașoare cât mai des și de câte ori situația o impune,
• Să aibă un caracter destins, copiii să participe cu plăcere;
• Să predomine jocurile de mișcare și întrecerile;
• Să se folosescă cât mai mult imaginația copiilor;
• Să fie angrenați în activitate și elevii scutiți medical, cu sarcini diferențiate;
• Constientizați părinții să urmărească dezvoltarea fizică corectă și să îndrume copiii către practicarea exercițiilor fizice și sportului, deoarece la această vârstă se pun bazele generale ale deprinderilor și calităților motrice, a atitudinii pe care o vor avea fața de fenomenul sportiv;
• Pregatiți ora de educație fizică la fel ca celelalte discipline acordând aceeași atenție.
JOCURI DE MIȘCARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
ASEDIUL
Se trasează pe podea, pe pământ, pe zăpadă, un cerc cu diametrul de 3 metri. În cerc se află 6 elevi care sunt “asediați” de un număr egal de elevi din altă grupă. Grupa din cerc caută să tragă în interiorul cercului pe adversari, iar ceilalți incearcă să-și scoată adversarii din cerc, fiecare prinzându-și adversarul cu mâinile și trăgându-l către el. Este eliminat din joc cel care a trecut, find tras de adversar, peste linia cercului, cu ambele picioare.
CURSA CANGURILOR
Copii vor fi împărțiți pe două echipe. Fiecare echipă va avea câte o minge, care va fi ținută între genunchi. La semnalul conducatorului, primul copil din fiecare echipă va pleca, imitând săritura cangurului, pe un traseu stabilit în prealabil. Apoi se întoarce prin alergare ușoară și predă mingea urmatorului coechipier. Jocul va fi executat de fiecare copil din echipă, câștigând
echipa care termină prima jocul.
PĂSĂRELELE ȘI COLIVIA
Se organizează copiii în formație de două cercuri concentrice (unul mare si unul mic).O parte dintre copii stau pe marginea cercului interior ținându-se de mâini.Aceștia formează colivia.Ceilalți copii (păsărelele) stau pe marginea cercului exterior,,fără a se ține de mâini.La un semnal dat de educatoare,copiii care formează colivia înaintează spre dreapta,pe linia cercului interior,iar păsărelele dau din aripi(cu brațele lateral),pășind pe vârfuri pe loc.La al II-lea semnal,primii copii se opresc și duc mâinile la spate (deschid colivia).,,Păsărelele”zboară repede pentru a ajunge la locurile lor;cele rămase în colivie sunt prinse.Ele trec în rândul copiilor care formează colivia.
Jocul continuă până când sunt prinse aproape toate ,,păsărelele”.Se repetă, de asemenea, pentru a schimba rolurile.
MAIMUȚA
Copiii sunt asezați în linie pe un singur rând, iar în fața lor stă un copil care se “maimuțărește”, făcând tot felul de strâmbături, de mișcări, iar ceilalți trebuie să-l imite întocmai.
Când cel care este imitat atinge solul cu ambele mâini, trebuie, în același timp, să se întoarcă la stânga împrejur și să fugă până la o linie, situată la 15 metri în spate, fiind urmărit de ceilalți. Cine îl prinde sau îl va atinge până la linie îi va lua locul. Daca nu este prins, tot el va relua jocul. Cel care a fost de mai multe ori în rolul “maimuței este învingător.
VULPE DORMI?
Într-o parte a clasei se stabilește casuța iepurașilor, iar în cealaltă , casa vulpii.Un copil va fi vulpea,care stă în culcușul ei, restul vor fi iepurașii.Se delimitează casuțele prin două linii.La semnalul de începere,,,iepurașii” ies din casuța imitând saritura iepurașilor și se duc la linia ce marchează culcușul vulpii,unde se opresc și strigă:
,,Vulpea somnoroasă
S-a inchis în casă.”
Vulpea se trezește,aleargă după iepurași care se întorc cât de repede pot la casuțele lor.Iepurașul prins este dus în casuța vulpii și va fi eliberat când va prinde alt copil.În timpul jocului mai mulți copii vor fi în rolul de vulpe.
Jocuri de mişcare la vârsta preşcolară
La vârsta preşcolară jocul este activitatea de bază a copilului. Jocurile sunt îndrăgite de copiii, îi ajută să se dezvolte din punct de vedere psihic şi fizic.Participarea plină de sinceritate şi veselie a cadrului didactic la joc, atrage copiii şi la produce o mare bucurie. În acelaşi timp e bine ca educatoarea să dezvolte la copii independenţa şi posibilitatea de a se juca singuri fără amestecul adulţilor, dar acest lucru este posibil la grupele mari şi pregătitoare.Cadrul didactic trebuie sa stimuleze interesul copiilor pentru joc.Pentru o bună desfăşurare a jocului ,li se va explica regulile jocului .Se va porni de la jocuri simple ,treptat se introduc jocuri mai complexe.Exemple de jocuri pentru activitatea de educaţie fizică
Lupul şi oile
Copiii sunt împărţiţi în grupe de câte 4-6 jucători (oile).În mijlocul unui cerc trasat pe sol se află un copil care îndeplineşte rolul lupului.În faşa fiecărei grupe stă câte un,, baci’’.La semnalul , ,,lupul’’,caută să prindă ,,oile’’care sunt apărate de,, baci’’.Grupa din care a fost prinsă una sau mai multe ,,oi’’pierde câte un punct pentru fiecare.Câştigă cei care nu au pierdut nici o,, oaie’’.
Lupta cocoşilor
Pe perechi , sărituri pe un picior cu dezelichibrarea adversarului prin împingere cu mâinile .Pierde cel care pune primul piciorul suspendat pe sol.
Miriapodul
Din formaţia de şir, cu mâinile pe umerii celui din faţă , sau pe şolduri , participanţii se deplasează prin sărituri pe ambele picioare.
Pe cărarea dreaptă
Material -
Scăunele dacă jocul are loc în interior ,iar dacă se desfăşoară afară se însemnă dinainte folosinduse material din natură locul destinat pentru ,,casă’’ fiecărui copil.Educatoarea propune copiilor să meargă la plimbare .Copiii merg unlu după altul , spunând
Pe cărarea dreaptă noi pornim , Copiii sar cu amândouă
Printre pietricele ,hopa ,hop !Sărim! picioarele.
Într-o groapă am picat , buf,buf,! Copiii se aşează pe vine,apoi se
Repede ne-am ridicat ,uf,uf! Îndreaptă.
Textul acesta ca şi mişcările corespunzătoare ,se repetă de două ori.Apoi se continuă cu următoarele cuvinte
Pe cărarea dreaptă am tot sărit Copiii merg unul după altul ,
Până când am obosit .... parcă obosiţi.
Hai acasă , să plecăm , Copiii fug spre scăunele şi se
Uite casa noastră , acolo stăm! Aşează.
Regulile jocului
1.Toţi copii trebuie să meargă împreună , nici unul nu va rămâne în urmă.
2.Mişcările executate trebuie să corespundă textului.
3.La terminarea textului ,copii trebuie să ocupe locurile care reprezintă ‚’’casele’’.
Indicaţii pentru joc
La început educatoarea poate executa mişcările cu copiii,arătându-le cum să procedeze.Când copii se obişnuiesc cu regulile şi mişcările şi să pronunţe numai textul ,supraveghind jocul şi dând îndrumările necesare.
Ursul la bârlog
Material necesar –Material de construcţie sau o măsuţă pentru Bârlog.
Casa se alege un spaţiu din sala de grupă .
Copiii împreună cu educatoarea ,merg într-o,, pădure’’,iar ursul stă la bârlog.Copii imită culesul fragilor şi murelor pe următoarele versuri
Să culegem fragi şi mure În acest timp ursul doarme în bârlogul
De la ursul din pădure său.
La un moment dat educatoarea strigă ,,Vine ursul ‚’’iar copii se trântesc la podea si cel care mişcă este prins de urs şi dus la bârlogul lui. Se repetă mişcările cu textul ,apoi se înlocuieşte şi rolul ursului.
Cursa iepuraşilor
Colectivul este împărţit în două echipe aşezate în formaţie de şir.La semnal , primii jucători din fiecare echipă ,cu o minge medicinală între glezne ,se deplasează prin sărituri pe ambele picioare până la o linie situată la 10 metri distanţă ,se intorc şi predau mingea următorilor .Câştigă echipa care termină parcursul fără a scăpa mingea.
Unde a ciocănit beţişorul
Copiii stau pe scăunele aşezate în cerc .Unul dintre copii stă în mijlocul cercului şi ise leagă ochii.Restul copiilor trebuie să stea în cea mai mare linişte.Educatoarea , cu un beţişor în mână , trece pe la spatele copiilor, se opreşte la unul dintre ei şi bate cu beţişorul în speteaza scăunelului apoi ascunde beşiţişorul la spatele copilului , în aşa fel ca să fie văzut de ceilalţi copii.Educatoarea trece apoi la o parte şi împreună cu toţi copiii strigă –Gata
Cel care stă în mijlocul cercului trebuie să ghicească după sunetul produs când educatoarea a bătut cu beţişorul în speteaza scăunelului unui copil.la cine este ascuns beţişorul.El îşi dezleagă ochii, se duce la copilul dinspre care crede el că a venit sunetul şi caută băţul.Dacă-l găseşte , ocupă locul copilului respectiv , iar acesta vine în mijloc , se leagă la ochi şi jocul reîncepe .Dacă nu a găsit beţişorul ,jocul reîncepe încă o dată, copilul dim mijloc având voie să mai încerce o dată.
Indicaţii pentru joc
Educatoarea trebuie să explice copiilor că acest joc trebuie desfăşurat în cea mai mare linişte,căci numai aşa copilul din mijloc îşi va da seama de unde vine sunetul.Jocul este nu numai distractiv , ci şi folositor ,fiindcă dezvoltă la copii atenţia şi auzul.
Scoate-ţi prietenul din cerc
Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau aşezate astfel –prima echipă ocupă mijlocul unui cerc desenat pe sol, a doua stă în afara cercului.Aceştia caută , la comanda educatoarei , să-i tragă afară pe cei din cerc. Între tracţiuni se acordă pauze de odihnă .Pe parcurs se schimbă locurile între echipe.Câştigă echipa care reuşeşte să tragă din cerc un număr cât mai mare de aversari.
Găseşte-ţi locul
Jucătorii se aşează în cerc ,fiecare marcându-şi locul printr-un semn distinctiv,obiect ,linie.La primul semnal ,toţi jucătorii aleargă în direcţia indicată,în jurul cercului sau altă direcţie.La al doilea semnal revin la locurile lor cât mai repede .
Semănatul şi culesul cartofilor
Se trasează pe sol o linie în spatele căreia se înşiruie jucătorii împărţiţi în mai multe echipe. În faţa fiecărei echipe , la o distanţă de 10 -15metri se desenează 3-4 cercuri la distanţe egale, iar în interiorul acestora se aşează mingi, castane, pietricele etc.La semnal, primul jucător din fiecarechipă aleargă şi culege din fiecare cerc obiectele pe care le duce celui de-al doilea ,urmând ca acesta să le semene din nou. Jocul se repetă până când ultimul jucător revine în poziţia iniţială.
Câinele ciufulit
Material –Scaune sau bănci.
Pregatirea .Se delimitează un loc care să reprezinte casa copiilor .Se pot folosi deasemenea scăunele ,care să reprezinte căsuţele copiilor.
Unul dintre copii reprezintă câinele ciufulit.Ceilalşi stau într-o casă sau în căsuţe separate sau pe scaune.Câinele roade un os ,apoi intră în cuşcă ,se culcă şi doarme.
Copiii luându-se de mâini , alcătuiesc un lanţ şi se apropie tiptil de de câine.Din mers ,ei îi spun următoarele cuvinte.
Câinele cel ciufulit Doarme Se preface
S-a culcat în cuşcă Dar dacă-l trezim
Stă cuminte ,liniştit, Să vedem ce face
Nu latră ,nu muşcă. Şi-apoi să fugim...
În acest timp câinele stă nemişcat şi n-are voie să se mişte nici când este atins uşurel.Când este atins mai tare ,el deschide ochii şi latră.Copiii fug şi se ascund în casă .Câinele aleargă,latră ,apoi se culcă iar.Din nou,copiii ies din casă şi jocul reîncepe.
Regulile jocului
1. Copiii nu ating câinele până nu termină să spună textul.
2.Câinele nu se mişcă până nu este atins mai tare.
3.De îndată ce câinele se culcă din nou ,copiii ies din casă.
Indicaţii pentru joc.
Este important ca distanţa dintre casă ţi cuşcă să fie potrivită încât textul pe care-l spun copiii să dureze până când ei se apropie de cuşcă.
Dacă copiii se apropie înainte de sfârşitul textului , le va fi greu să nu atingă câinele şi atunci nu va fi ordine în joc. Trebuie să învăţăm pe copii să nu fugă înainte de vreme. În acest fel le vom educa curajul şi tăria de caracter .Dacă jocul se face cu copii mai mari , se poate micşora distanţa până la cuşcă, introducându-se prinsul , adica câinele prinde pe copii.Celelalte reguli se păstrează.În jocuri , oboseala fizică trebuie evitată , iar copiii trebuie supravegheaţi cu mare atenţie ,ferindu-i de mişcări neîndemânatice.Orice joc atrăgător înseamnă un eveniment îmbucurător în viaţa copiilor. Pe copii îi încântâ executarea mişcărilor jocului şi participarea lui la activitatea colectivă ,mai ales când acestea îi aduc impresii noi.
Întrucât ştafetele, parcursurile aplicative şi jocurile dinamice nu aparţin exclusive uneia din
componentele educaţiei fizice, (gimnastică, atletism, joc, (gimnastică, atletism, joc sportive este necesară cunoașterea aprofundată a metodicii de utilizare a lor.Aceste forme pot integra cea mai mare parte a elementelor de conţinut predate-învăţate şi, prin caracterul specific (variabilitate a situaţiilor, întrecere) concordă cu particularităţile psiho-motrice ale preşcolarilor şi elevilor din clasele I-IV.
De aceea, structurile complexe trebuie să aibă o pondere foarte mare în conţinutul activităţilor/lecţiilor,prin ele realizându-se la un nivel ridicat obiectivele motrice (perfecţionarea deprinderilor, dezvoltarea priceperilor),funcţionale (dezvoltarea vitezei, îndemânării, forţei, rezistenţei) şi psihice.
Ştafete
Prezenţa lor în lecţie/activitate urmăreşte consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice învăţate (anterior sau în lecţia/activitatea curentă) în condiţii variabile de execuţie şi efort, desfăşurate sub formă de întrecere.
În conţinutul ştafetelor la aceste vârste vor fi incluse maximum două deprinderi însuşite, alergarea fiind obligatorie. Au efect crescut deprinderile: alergarea (în linie dreaptă, şerpuită, în zig-zag, cu ocolire de obstacole), liberă sau cu purtare, depunere, culegere de obiecte mici;săritura (peste unul sau mai multe obstacole, succesiv sau alternativ pe unul sau ambele picioare, cu coarda din deplasare), liberă sau cu purtare de obiecte uşoare (jucării, cuburi,
cerculeţe, mingi mici, baston etc.); aruncare-prindere (cu mingea rostogolită pe sol, executarea unui dribling simplu, pasă la perete/zid/panou urmată de prindere, o prindere din autoaruncare); transportul de greutăţi (mingi umplute, săculeţi cu nisip, recipienţi de plastic umpluţi); echilibrul (pe suprafeţe late, joase şi stabile); târârea, (pe saltea, covor-mochetă); escaladarea (peste lada
de gimnastică cu înălţimi variabile); tracţiunea (din culcat pe bancă, cu ajutorul braţelor). Deprinderile de echilibru, târâre, escaladare, tracţiune vor fi plasate la începutul ştafetei, fiind executate numai la ducere, urmate obligatoriu de alergare.
Pentru buna desfăşurare a ştafetelor este bine ca înainte de lecţie/activitate să se realizeze marcajele necesare (liniile de plecare, aşteptare, de aruncare etc., spaţiile în care se efectuează diferite acţiuni de culegere, depunere sau dribling etc.) şi amplasarea materialelor didactice (fanioane, bănci, saltele, lada, găletuşe, mingi etc.), pe locul stabilit (dacă există spaţiu) sau mai aproape de acesta. Numărul marcajelor va fi egal cu cel al echipelor.
Presupunând întrecerea, ştafetele necesită alcătuirea din efectivul de copii a unui număr de echipe. Constituirea echipelor se face prin repartizarea numerică echilibrată a tuturor copiilor pe criteriul motric (în principal), al sexului şi taliei. Atunci când copiii nu pot fi împărţiţi în mod egal pe cele 3-4 echipe se va proceda astfel: când o singură echipă are un copil în plus, acesta va fi folosit ca arbitru sau ajutor al cadrului didactic, urmând ca la reluarea ştafetei acest rol să fie îndeplinit de un alt copil din aceeaşi echipă; când una din echipe are un component mai puţin, educatoarea/învăţătoarea va nominaliza pentru fiecare „cursă” copilul care va efectua două execuţii (la început şi la sfârşit). În ambele situaţii nominalizările respective nu trebuie să modifice echilibrul valoric al echipelor. Nu se recomandă constituirea echipelor pe baza alegerii făcute de către copii, deoarece aceasta poate fi subiectivă, bazată pe simpatii sau antipatii şi lezează psihic pe cei cu disponibilităţi scăzute.
ȘTAFETE LA NIVELUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR
Ştafete şi jocuri pentru învăţarea jocului de handbal.
1. Mingea călătoare (acomodarea cu mingea).
a) Colectivul este dispus pe două rânduri faţă în faţă, cu interval de un braţ între jucători. Distanţa dintre cele două rânduri va fi de 3 m. La semnal, primul jucător va preda mingea jucătorului din dreapta sa. Mingea va fi transmisă în continuare spre dreapta din om în om până când ajunge la ultimul jucător. Jocul se poate opri aici şi câştigă echipa care termină prima de transmis mingea, sau poate continua, ultimul jucător după ce a primit mingea aleargă prin spatele formaţiei şi se aşează în poziţia de primul jucător din stânga. În acest caz jocul continuă pînă când un jucător greşeşte (scapă mingea) sau o echipă are avans de un tur faţă de ceilalţi.
 |
b) Jocul se mai poate desfăşura folosind 2-3 mingi, jocul continuând până când un jucător nu mai poate prelua mingea din cauză că încă nu a reuşit să trnsmită mingea care o avea deja în mână. (o minge o ajunge pe cealaltă). Jucătorul respectiv este penalizat cu un punct. Câştigă jucătorii care au cele mai puţine penalizări.
2. Mingea prin tunel. (acomodarea cu mingea)
Colectivul este organizat pe două şiruri, cu interval de 3 m între ele, iar jucătorii la 1 m distanţă faţă de celălalt, stând cu piciorele depărtate. La semnal, primul jucători transmite mingea printre picioare la jucătorul din spatele lui, care o transmite în continuare până când mingea ajunge la ultimul jucător. Acesta aleargă în poziţia de primul jucător şi continuă jocul până când redevine ultimul. Echipa care termină prima câştigă jocul.
3. Ştafete cu mingea rostogolită (acomodarea cu mingea)
|
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||
 |
 |
 |
|||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||
 |
 |
 |
|||||||||||||||||||||||||||||
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|||||||||||||||||||||||
 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||
a) Aceeaşi ştafetă, dar rostogolirea mingii se face printre jaloane.
4. 
|
 |
 |
|||||||
|
||||||||
 |
||||||||
|
||||||||
 |
 |
|||||||
 |
||||||||
|
||||||||
|
||||||||
 |
 |
|||||||
Fiecare echipă îşi alege un căpitan. Restul echipei se va plasa în faţa căpitanului la o distanţă de 3-4 m, în linie cu o distanţă de 1 m între ei. Căpitanul va pasa şi va reprimi mingea de la fiecare pe rând. Echipa care termină prima toate pasele câştigă. (D.Papiţan)
5.
|
 |
|||||||||||||||||||||
 |
 |
||||||||||||||||||||
 |
|
||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||
 |
 |
||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||
Colectivul formează un cerc cu distanţa de 2-3 m distanţă între el
La semnal elevii încep să paseze mingile (2-3 mingi) la colegii din partea stângă. Elevul la care o minge o ajunge pe cealaltă primeşte o pedeapsă simbolică sau iese din joc.
ȘTAFETE LA NIVELUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREȘCOLAR
|
 |
|||
 |
|||
|
|||
|
|||
 |
|||
|
|||
|
|||
 |
|||
Jucătorii încearcă să lovească cu mingea obiectele de pe bancă, iar apărătorul încearcă să le apere folosind orice parte a corpului. Câştigă echipa care doboară cele mai multe obiecte. (E. Trofin, S.Grigorovici)
Leapşa ( conducerea mingii )
Fiecare jucător are o minge de handbal. Se joacă leapşa ca şi la jocurile de alergare, dar deplasarea se face numai în dribling.
Raţele şi vânătorii. (prinderea mingii, aruncare)
 |
Se aleg patru vânători care stau faţă în faţă, doi câte doi la o distanţă de 10-15m . Restul stau la mijloc şi încearcă să se ferească de minge pentru a nu fi loviţi de către vânători. Cel lovit de minge iese din joc sau devine el vânător. Dacă un jucător reuşeşte să prindă mingea fără să o scape, el câştigă o viaţă.
Vânătoarea de iepuri. (aruncare, viteză)
|
|
 |
 |
|||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
 |
 |
||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||
Pe marginea terenului sunt plasaţi şase jucători (vânători), trei pe o latură, trei pe cealaltă latură faţă în faţă. Ceilalţi jucători (iepurii), trebuie să traverseze terenul în fugă, fără a fi loviţi de către vânători. Câştigă jucătorul care reuşeşte să treacă fără să fie atins.
Lupta pentru câştigarea terenului. (prinderea şi aruncarea mingii)
Se împarte clasa în două echipe. Fiecare echipă aruncă mingea cât mai departe în terenul advers din locul de unde a prins-o. Câştigă echipa care aruncă prima mingea dincolo de poarta adversă. (E.Trofin, S.Grigorovici).
JOCURI DE MIȘCARE LA NIVELUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR
Căpitan de navă
Loc - în sală.
Participanţi - 6— 15 copii.
Materiale - Sfoară, scaune şi vaporaşe confecţionate de copii.
Scop - Dezvoltă îndemînarea.
Descrierea Jocului
Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun, scaune care sânt aşezate unul lîngă altul ; ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m.
La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil, fie din lemn, fie din hârtie. Celălalt capăt va fi ţinut în mină.
La un semn al conducătorului jocului, toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă, trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei, fără ca ele să se răstoarne. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă, cel căruia îi aparţine, trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul.
Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire, trasată înaintea scaunelor, este desigur cel mai bun... „căpitan de navă
Cărăuşii de porumb
Loc - în sală.
Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4— 6 copii.
Materiale - Boabe de porumb sau ghindă şi cîte două
beţişoare pentru fiecare echipa sau participant.
Scop - Dezvoltarea îndemînării.
Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. Echipele sau jucătorii se află în faţa unei linii, la o distanţă de 4— 6 m, iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. La semnalul conducătorului de joc, primii din fiecare echipă, avînd câte două beţişoare în mină, aleargă spre masă, apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde introduc bobul în cutiuţă, dând beţişoarele următorului din echipă, el trecând la coada şirului ş.a.m.d. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. Dacă se pierde bobul pe traseu, cel care 1-a pierdut, trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie, poate preda beţişoarele, următorului.
Ce s-a schimbat?
Loc - în sală.
Participanţi -10-30 copii
Materiale -
Scop - Dezvoltarea spiritului de observaţie.
Trei, patru copii se aşează unul lingă altul. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii, să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. După 60 secunde de ,,examinare" vizuală, cei doi părăsesc camera, iar cei 3—4 copii, stabiliţi iniţial, fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia, locul şi îmbrăcămintea lor. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă ; altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina ; alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş.a.m.d.).
Apoi cei doi copii, care au ieşit din încăpere, sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi.
Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări.
Figuri geometrice
Loc — In sală.
Participanţi — 20—30 copii.
Materiale — O tablă, cretă, creion şi hîrtie pentru
fiecare copil.
Scop — Dezvoltarea memoriei.
Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice, una lângă alta. Copiii trebuie să fie atenţi, pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă.
Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt.
Căţelul şi pisica
Loc — In sală.
Participanţi — 10—20 copii
Materiale — Două mingi mari şi două mingi
mici
Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie.
Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte), pe circumferinţa unui cerc. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă, au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”.
La semnalul conducătorului de joc, mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor, în acelaşi sens şi cât mai repede. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat, din joc. Jocul poate fi îngreunat, în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”.
Şirul
Obiective: dezvoltarea îndemânării şi a vitezei de execuţie.
Participanţi: 6-8 concurenţi.
Locul desfăşurării: într-o încăpere.
Materiale: min. 6 pietricele.
Organizare şi desfăşurare:
Se aşază, într-un şir, min. 6 pietricele, la o distanţă de 2-3 cm una de alta. Primul concurent desemnat prin tragere la sorţi ia o pietricică, o aruncă în sus şi, înainte de a o prinde, încearcă să ia cât mai multe din cele aşezate pe sol, indiferent de ordinea lor.
Este declarat câştigător concurentul care adună cele mai multe pietricele, după unul sau mai multe tururi stabilite de către conducătorul jocului. Se poate consemna cea mai bună performanţă obţinută şi, apoi, concurenţii încearcă depăşirea acesteia.
Şarpele în apă
Obiective: dezvoltarea vitezei de reacţie şi a rezistenţei; dez-
voltarea spiritului de întrecere şi crearea unei stări de bună dispoziţie.
Participanţi: 15-20 concurenţi.
Locul desfăşurării: în apă.
Materiale: un fluier.
Organizare şi desfăşurare:
Participanţii la joc se aşază unul în spatele altuia, stând în apă până la piept. Fiecare va prinde cu mâinile de mijloc pe cel dinaintea lui. Primul din şir reprezintă „capul şarpelui” şi încearcă, la un semnal,să prindă pe ultimul din şir – „coada şarpelui”. Dacă reuşeşte, ultimul
este eliminat din joc, dacă nu reuşeşte, „capul” va fi eliminat.
JOCURI DE MISCARE ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
PENTRU GRUPA MARE
1. Titlul Jocului “Căluțul împiedicat”
Jucători:efectivul unei grupe
Locul desfășurării:curtea grădiniței
Material didactic:curele confecțtonate din material moale pentru lat, metru de măsurat, creta.
Desfășurarea jocului
Efectivul grupei se împarte în doua echipe egale ca număr,dispuse pe șiruri înapoia unei linii de plecare. La 5-7 m în fața fiecărei echipe se asează câte un obstacol.La semnalul educatoarei,primii,cu picioarele legate la nivelul gleznei în forma de opt ca să se poată desface ușor,se deplasează cu mers rapid spre obstacolul din fața,îl ocolesc și se întorc prin partea dreapta, trec linia de sosire, își scot rapid lațul, îl predau următorilor, care execută același lucru. Câstigă echipa care a terminat prima și a executat cel mai corect deplasarea
Reprezentarea grafică:
Indicatii metodice:Copiii trebuie sa meargă ,nu să execute sărituri.În asemenea situație vor primi un punct penalizare.
2 .Titlul jocului “Cine alearga mai repede”(joc pentru consolidarea alergării)
Jucatori:efectivul unei grupe
Locul desfasurarii:curtea grădiniței
Desfasurarea jocului
Efectivul grupei se împarte în două subgrupe egale ca numar, așezate pe șiruri înapoia liniei de plecare. La semnal, primii pornesc, aleargă, ating cu palma un obstacol (perete, gard, aparat) și se întorc tot în alergare, atingând umărul coechipierului care urmează să execute același lucru. Câstigă echipa care termină mai repede.
Reprezentarea grafică;
Indicatți metodice: Acest joc se poate executa folosind și alte elemente în alergare: plecare din stand cu spatele, plecare din stand în genunchi etc.
4. Jocul: “Aruncarea peste zone”(Joc pentru aruncare și prindere)
Jucatori: efectivul unei grupe
Locul desfasurarii: curtea grădiniței
Desfășurarea jocului:
Efectivul este împărțit în două sau mai multe grupe egale ca număr, așezate pe șiruri, inapoia liniei de aruncare. La o distanța de 3-5 m în fața se trasează prin linii paralele mai multe zone. La semnalul educatoarei, primii din fiecare șir aruncă o greutate cât mai departe.
Câstigă echipa ai cărei jucători au reușit să arunce greutatea în zonele cele mai departate.
Reprezentare grafică:
Indicații metodice: jocul se poate repeta de mai multe ori, jucătorii fiind obligțti să arunce și cu mana neîndemanatica. Se va ține o evidența corectă a aruncărilor.
5. Jocul :”Pătratul vesel”(joc pentru aruncare și prindere)
Jucători: efectivul unei grupe
Locul desfașurării: curtea grădiniței
Desfășurarea jocului:
Copiii sunt împărțiți în mai multe echipe așezate în șiruri înapoia liniei de ochire, la o distanța de 1,5 – 2m se plasează un panou cu dimensiunile de 1,2/1,2 m, care este împărțit în 9 pătrățele egale, numerotate conform schemei alăturate. În mijlocul fiecărui patrat este infipt un cui mare. Pătratele au valori diferite, după dificultatea pe care o prezintă atingerea țintei respective. Fiecare copil trebuie să arunce cu 5 cerculețe care au diametrul de 30 – 40 cm.
La comanda de incepere a jocului pe rând, fiecare copil se asează în dreptul liniei de ochire, primeste 5 cerculețe infasurate într-un material moale (panza, plastic etc) ca sa nu sară la atingerea panoului, le aruncă pe rând câte unul spre panou, ținând cuiul într-un pătrat. După aruncarea cerculețelor, educatoarea notează câte cerculețe s-au fixat si în ce țintă, iar copilul trece la coada șirului s. a. m. d.
La sfârsitul jocului este evidențiat copilul care a reusit să realizeze cel mai mare punctaj.
Reprezentare grafică:
|
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ |
|
1. Atanasiu, M., Atanasiu,(1974) C., Jocuri pentru şcolari, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2. Băiaşu, N., Andronescu,(1972) V., Jocuri acrobatice şi piramide, Editura Stadion, Bucureşti,. 3. Branga, D., Mujicicov,(1968) N., Jocuri de mişcare pentru elevi, Editura Tineretului, Bucureşti, 4. Cârstea, Gh., (1995)Metodica educaţiei fizice, A.N.E.F.S, Bucureşti, 5. Chateau, J.(1980), Copilul şi jocul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 6. Chiriţă, G.,(1983) Educaţie prin jocuri de mişcare, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 7. Cojocaru,V., (1972) Tabere şi colonii, Editura Tineretului, Bucureşti, . 8. Corneşanu, T., (1970)Exerciţii şi jocuri aplicative, Editura Stadion, București
|
|
|
9. Corneşanu, T., Feşnic.,(1974 ), Exerciţii şi jocuri pentru şcolile de la sate,Editura Stadion, Bucureşti,
10. Ghişoiu, Gh., Muszi, (1962)Al., Gimnastica sub formă de joc, Editura UCEFS, Bucureşti, .
11. Gârleanu, D., Firea, (1972)V., Exerciţii şi jocuri pentru pregătirea atleţilor, Editura Stadion, Bucureşti,
12.Guţiu, D., (1977)Lecţii de educaţie fizică în sala de clasă, Editura Sport-Turism, Bucureşti,
13. Kriesel, V., (1974)Gimnastica în aer liber sub formă de joc, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
14 Tibacu, V., (1994)Programa de educaţie fizică în imagini, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
19. Todea, S., (1999) Metodica educaţiei fizice şi sportive, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
20. Ţicaliuc, E., (1979) 1001 de jocuri pentru copii, Editura Sport-Turism,
21. Ţicaliuc, E (1988) Exerciţii şi jocuri pentru preşcolari, Editura Sport-Turism,
22. Zapletal, M., (1980) Mică enciclopedie a jocurilor, Editura Sport-Turism, Bucureşti,
|
|
—————